Riscurile accederii a candidaților dubioși la funcția de deputat în Parlament

Riscurile accederii a candidaților dubioși la

funcția de deputat în Parlament

(Igor Borfotina)

CONFERINȚA DE PRESĂ

Consens național sau riscuri și amenințări

care ar eșua alegerile parlamentare din 2019

organizată de Mișcarea PRO, prezentarea dlui Igor Borfotina ,

IPN, 10 decembrie, 2018

Prezentarea riscurilor de participare la alegeri a unor candidați dubioși atât din punct de vedere al competențelor profesionale, a surselor de finanțare a campaniei, cât și a mituirii alegătorilor. Exemplificarea unor situații similare de la campaniile precedente. De exemplu, cazul off-shore-urilor din care s-a finanțat PSRM, alte cazuri care trebuie să-i facă pe oameni să fie extrem de atenți.

Practica campaniilor electorale din RM arată că și în alegerile parlamentare din 2019 există riscuri sporite de participarea în alegeri a unor candidați dubioși și lipsiți de integritate sub toate aspectele.

Mișcarea PRO a analizat potențialii candidați la alegerile din 24 februarie 2019 și constată că o bună parte din ei sunt persoane total compromise care pur și simplu n-au dreptul moral să candideze la funcția de deputat.

Imaginați-vă, stimați cetățeni un exemplu. Într-un sat toată lumea știe că există un hoț care a furat ca în codru, i-a mințit pe cetățeni. Și iată că se apropie alegerile parlamentare. Hoțul își înaintează candidatura pentru funcția de deputat, este acceptat de Comisia Electorală și începe să umble pe la casele oamenilor să cerșească voturi.

Dumneavoastră veți vota pentru ca un hoț să vă decidă soarta?

Veți vota ca un hoț să vă fure în continuare și să vă pună macaroane pe urechi déjà ca parlamentar?

Totodată pe listele unor partide vor candida persoane din Direcția 5 a Ministerului de Interne. Din informațiile noastre asemenea persoane déjà sunt incluse în listele partidelor.

În continuare ne vom referi la cazuri de rezonanță la acest subiect și abordarea lor în presa de investigație: Ziarul de Gardă și Centrul de Investigații Jurnalistice. Vom începe cu funcția de președinte.

  1. Igor Dodon a fost implicat de repetate ori in acte de abuz de putere si corupție.
    • Vânzarea complexului hotelier Codru unui offshore din Cipru la prețul de 3,5 mil. euro față de 20 mil. euro prețul de piață în anul 2008. Ulterior complexul a fost transferat către Finpar Invest SRL, „firma familiei Plahotniuc”. Prejudiciul cauzat statului este de 16,5 mil. euro.
    • Înstrăinarea sanatoriului Moldova din Odessa cu suprafața de 10 ha contra sumei de 70 mil. lei unui offshore față de prețul de 400 mil. lei. Prejudiciul cauzat statului este de 330 mil. lei sau 17 mil. euro.
    • Finanțarea campaniei prezidențiale din 2016 din offshore. Westerby Limited este o firmă din Bahamas cu acționariat secret. Înregistrată în 1999, compania a fost administrată până acum de șapte directori interpuși, dintre care cinci panamezi. Numele companiei figurează și în scurgerea masivă de documente #BahamasLeaks. E vorba de circa 30 mil. lei care au la persoane din PSRM. Acestea au primit sume „rotunjite”: între 300.000 și 500.000 de lei.
    • Deținând 37% din acțiunile Fabricii de conserve din Călărași sau 5,7 mil. lei din capitalul social, a falimentat fabrica funcțională care exporta în Europa de Est, Germania, România etc., după ce a luat un credit de 10 mil. de lei, punând în gaj acțiunile întreprinderii. Nu e clar din ce bani un funcționar public ca Dodon a devenit acționar la acea întreprindere prin persoane interpuse, cum este Alina Boțoc, șefă adjunctă a Direcției Privatizare a APP, numită la 3 decembrie 2007, prin ordinul 125-p de către ministrul economiei Dodon. 200 oameni au rămas șomeri.

https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/in-cautarea-firmei-inexistente

https://www.rise.md/articol/banii-lui-dodon-din-bahamas/

 

Exemplele pot continua

 

  1. Zinaida Grecianîi
    • a figurat în Lista neagră a candidaților pentru alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, A atras condamnarea R. Moldova la CEDO în cauza „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 milioane de euro. La fel, Ministerul Finanţelor, în perioada cât Greceanîi s-a aflat la conducerea acestuia, a contribuit la condamnarea R. Moldova de către CEDO în cauza „Unistar Ventures Gmbh”, statul fiind obligat să achite prejudicii de peste 6,5 milioane de euro.
    • În anul 2008, pe când Zinaida Greceanîi era încă ministru al Finanțelor, soțul ei, Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro și 500.000 de dolari pentru Fabrica de Vinuri din Cojușna. Peste 2 ani fabrica a falimentat, apoi a luat un credit de 40 mil. lei de la BEM printr-o firmă off-shore. Creditul n-a mai fost întors. Există documente oficiale care demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi.

 

  1. Marian Lupu

 

  • În 2002, Marian Lupu, pe atunci ministru-adjunct al Economiei, a fost vizat într-un scandal de corupție, alături de Andrei Cucu, pe atunci ministru al Economiei şi Ceslav Ciobanu, fost ambasador al Moldovei la Washington. Printr-o scrisoare el cerea Ambasadei SUA din Moldova favorizarea dumping-ului și promovarea intereselor uzinei metalurgice din Râbnița. De fapt se cerea ambasadei SUA diminuarea de la 232% la 10% a taxelor de import pentru Uzina metalurgică de la Râbniţa.
  • Un raport al Curţii de Conturi din 2002 a constatat că Marian Lupu a admis nereguli la administrarea proiectelor finanțate de către organizațiile internaționale, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Economiei. Din 155 mil. dolari asistență tehnică pentru anii 1999-2000, în lipsa evidenţei şi a rapoartelor finale, nu poate fi apreciată corectitudinea şi plenitudinea utilizării fondurilor alocate pentru asistenţa tehnică.
  • Utilizarea funcției de speaker al Parlamentului și a resurselor administrative în scopuri electorale. De exemplu, pe 25 mai 2007, în timpul scrutinului local pentru funcţia de primar al mun. Chişinău, avertizarea lui Lupu de către Comisia Electorală ca „să nu utilizeze înalta funcţie de răspundere pe care o deţine şi mijloace şi bunuri publice pentru susţinerea şi promovarea candidaţilor desemnaţi de Partidul Comuniştilor”. Încălcări similare au fost menţionate şi în rapoartele Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte din 2007.
  • În cadrul scrutinelor electorale din 2009 și 2010, Marian Lupu a fost inclus în listele negre ale societății civile, fiind considerat un candidat cu integritatea pătată.
  • În 2006, Marian Lupu pe durata campaniei de reconstrucţie a mănăstirii Curchi, campanie patronată de președintele de atunci Vladimir Voronin, şi-a utilizat statutul de spaeker şi a cerut unui grup de 17 companii de asigurări să dea sume concrete de bani pentru construcţia mănăstirii.
  • În Parlament, a intervenit în mai multe cazuri în care se discutau proiecte de legi legate de interesele lui Vlad Plahotniuc. Bunăoară, în cazul vânzării Hotelului Codru, la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu, de pe ordinea de zi a Parlamentului a fost scos subiectul legat de audierea unui raport de audit al Curţii de Conturi în care se arata despre modul păgubos în care a fost privatizat acest hotel.

https://www.anticoruptie.md/ro/electorala-2016/candidatul-de-lux-al-partidului-democrat-marian-lupu-traseism-politic-cariera-si-abuz-de-resurse-administrative

 

  1. Vladimir Plahotniuc
    • A avut afaceri împreună cu partenerul său de afaceri, Veaceslav Platon, în prezent întemnițat. Împreună au preluat controlul companiilor de asiigirări MOLDASIG și ASITO. În context, în anul 2013 Comisia Naţională de Integritate anunţa că în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale ex-deputatului PD au fost depistate nereguli.
    • Funcția de prim-vicepreședinte a Parlamentului, în care a activate în perioada ianuarie 2011 – februarie 2013 a fost desfiinţată cu votul a 73 de deputaţi. Deputaţii i-au acordat şi un vot de neîncredere în acea ședință;
    • La 13 ianuarie 2016 PDM l-a înaintat pe Vlad Plahotniuc la funcţia de prim-ministru, însă candidatura acestuia fost respinsă de către preşedintele ţării pe motivul existenţei unor suspiciuni rezonabile că nu ar întruni criteriile de integritate necesare pentru deţinerea funcţiei respective.

https://crimemoldova.com/news/politika/plahotniuc-i-opa-doi-parteneri-ajun-i-du-mani-de-moarte-sau-de-ce-s-au-certat-fo-tii-camarazi/

Lista poate continua…

 

  1. Ilan Șor
    • Conform raportului Kroll, publicat în 2015, Șor este beneficiarul principal în furtul miliardului. Șor e pus sub acuzații de abuz de serviciu la administrarea „Băncii de Economii” S.A. și „Banca Socială” S.A. Dosarul de trei ani este pe masa procurorilor. Judecătorul Ghenadie Pavliuc a refuzat plasarea acestuia în izolatorul CNA și a eliberat un mandat de arest la domiciliu, care însă a încetat la 22 mai 2015, când instanța l-a eliberat sub control judiciar, menționăm pentru a putea participa în campania electorală pentru alegerile locale din Orhei. Adică instanța a favorizat acuzatul din raportul Kroll.
    • Al doilea dosar penal se află la Curtea de Apel Cahul, după ce Judecătoria Chișinău a pronunțat pe numele primarului de Orhei o sentință cu 7 ani și 6 luni de închisoare pentru cumul de infracțiuni (excrocherie și spălare de bani), dar l-a pus în libertate, până când hotărârea va deveni executorie. E vorba de dobândirea banilor de la BEM prin oferirea de credite mai multor companii a lui Ilan Şor, iar drept garanţie privind rambursarea mijloacelor financiare obţinute ar fi fost prezentate contracte fictive, încheiate cu un şir de entităţi bancare din Federaţia Rusă.

https://www.zdg.md/stiri/stiri-justitie/ultima-ora-ilan-sor-condamnat-la-7-ani-si-sase-luni-de-inchisoare-dar-eliberat-din-arest

 

  1. Iurie Leancă
    • Asupra acestuia există suspiciunile de corupție prin finanțarea studiilor fiului lui la un colegiu prestigios din Marea Britanie. Firma lui Șor a transferat circa 40 de mii de dolari pe conturile companiei britanice Cambridge Arts and Sciences Limited, cu specificația „plata pentru Liviu Tristan Leancă”. Cambridge Arts and Sciences Limited este tocmai compania care deține colegiul, unde Liviu Tristan Leancă a fost printre absolvenți în anul 2014. Plățile făcute spre Leancă se încadrează în perioada de după preluarea de către Șor a controlului asupra Unibank.

https://www.zdg.md/stiri/stiri-politice/ilan-sor-ar-fi-finantat-studiile-facute-in-marea-britanie-de-catre-mezinul-lui-iurie-leanca

Lista cu candidați care n-au dreptul moral să candideze pentru funcția de deputat poate continua…

 

Mișcarea PRO vine cu inițiativa de operare a modificărilor la legislația electorală, dar și alte legi.

 

  1. Candidații dubioși, fără integritate morală și financiară, care au prejudiciat statul în proporții mari și deosebit de mari, fapte confirmate în presa de investigație sau instanțele de judecată primare, să nu li se permită să candideze pentru funcția de deputat sau alte funcții publice.
  2. CEC va face o conferință de presă sau comunicat de presă prin care va argumenta imposibilitatea înregistrării candidaților lipsiți de integritate morală și financiară, fapt confirmat în presa de investigație sau instanțele de judecată primare;
  3. Admiterea înregistrării în cursa electorală a candidaților respectivi de către CEC să fie ca argument pentru solicitarea în instanță de către un cetățean sau grup de cetățeni (furnizând materialele presei de investigație sau probe foto și video a înregistrării candidaților în cauză) a despăgubirilor financiare usturătoare de la CEC și anularea înregistrării candidaților respectivi.

 

Astfel, instanța doar va aplica expres prevederile legii, fără a fi necesară evaluarea mărimii despăgubirilor financiare.

 

 

0

Leave a Reply