Criteriile reflectării de către mass-media a campaniei electorale

CONFERINȚA DE PRESĂ

Consens național sau riscuri și amenințări

care ar eșua alegerile parlamentare din 2019

organizată de Mișcarea PRO, prezentarea dlui Alexandru Gamanjii,

IPN, 10 decembrie, 2018

 

Prezentarea pe scurt a criteriilor reflectării de către

mass-media a campaniei electorale

 

Considerăm că mass-media trebuie să reflecte campania electorală conform criteriilor:

 

  1. Imparțialitatea mediatizării, adică mediatizarea nepărtinitoare, obiectivă a informației despre un concurent electoral. Aceasta înseamnă:
  • formularea unei concluzii bazate pe toată informația despre evenimentul concurentului electoral, dar nu numai a unei părți din ea pe care ulterior s-o transforme în titlu de știre, pentru a atrage mai multă atenție doar asupra părți date de informație și a o exclude pe cealaltă parte.
  • reflectarea informației nu prin prisma simpatiilor sau empatiilor proprii a jurnalistului față de concurentul electoral X.
  • excluderea reflectării selective a evenimentelor concurenților electorali. De exemplu, dacă într-o zi a săptămânii au avut evenimente 3 concurenți electorali, atunci postul TV trebuie să le reflecte pe toate 3, dar nu numai unul sau două.
  • invitarea la dezbateri electorale a tuturor concurenților electorali, dar nu numai a unora dintre aceștia.

 

  1. Operativitatea mediatizării, adică reflectarea în timp real a evenimentelor concurenților electorali. Acest lucru este foarte necesar fiindcă procesele sociale au un caracter dinamic, informațiile se schimbă de la o zi la alta și se mai uzează moral. Astfel, o informație mediatizată cu întârziere de postul TV, comparativ cu alte posturi, creează confuzii în rândul ascultătorilor și se conturează percepția că ori postul dat intenționat a transmis cu întârziere știrea, ori a făcut asta din lipsă de profesionalism.

 

  1. Neadmiterea mediatizării Fake News. Astfel Mișcarea este pentru condamnarea de către populație a știrilor care refelectă evenimente false, adică ce în realitate nu s-au produs. În context, Mișcarea PRO amintește cetățenilor experiența total negativă a unor posturi TV și siteuri care a încălcat acest principiu și a difuzat la alegerile prezidențiale din 2016 știri false. Să ne amintim cazul cu acei 30 mii sirieni care a fost tirajat enorm și care i-a făcut pe unii chiar să creadă aceasta, influențând în așa mod percepția alegătorilor asupra concurentului electoral dat. Consecința imediată a acestui fenomen este în primul rând afectarea dreptului fiecărui individ în parte de a fi informat, dar și vătămarea altor drepturi fundamentale, precum dreptul la viață privată și demnitatea umană. În unele cazuri, însă, consecințele se pot concretiza în afectarea procesului electoral sau chiar în instigare la violență sau discriminare.

 

  1. Punerea accentului pe reflectarea integrității tuturor concurenților electorali, conform primelor 3 principii de reflectare a concurenților electorali menționate mai sus. Mișcarea PRO îndeamnă cetățenii să atragă atenție la modul în care aceste principii sunt respectate de către posturile TV, radio etc.

 

Vă amintim că ignorarea criteriilor menționate a fost adeseori monitorizată de Asociația Presei Independente în rapoartele sale de monitorizare. De exemplu, în raportul „Manipularea ne prosteşte. Nu permite nimănui să gândească în locul tău!”.

 

În anul 2016-2017 API a realizat o amplă investigație cu titlul Proprietarii site-urilor de ştiri şi interesele pe care le promovează”

http://www.api.md/news/view/ro-proprietarii-site-urilor-de-stiri-si-interesele-pe-care-le-promoveaza-1533

 

Mișcarea PRO atrage atenția populației că încălcarea principiilor menționate de către mass-media va arăta de fapt adevăratele interese urmărite de cei care se află în spatele acesteia, respectiv în ce măsura mass-media este independentă și reflectă interesele întregii societăți.

 

Cele menționate mai sus sunt confirmate și de RAPORTUL DE MONITORIZARE Nr. 5 (martie-august 2018) al API privind realizarea angajamentelor în domeniul mass-media, asumate în Acordul de Asociere RM-UE. Conform raportului dat, acțiunile planificate în PNA pentru perioada martie – mai 2018 pe segmentul mass-media sunt insuficiente, nu cuprind întregul domeniu mass-media și nu sunt în concordanță deplină cu prevederile AA;

 

În concluzie, Mișcarea PRO, reprezentând interesele cetățenilor, vine cu inițiativa modificării legislației privind reflectarea informației în mass-media și în special, a reflectării informației în campania electorală și, operarea modificărilor în legislașie, oferind posibilitatea nu doar CCA sau CEC să decidă pe marginea sancționării posturilor TV, radio, portalurilor de știri care difuzează FAKE NEWS, dar și cetățenilor, inclusiv posibilitatea ca populația să solicite despăgubiri financiare usturătoare atât de la sursele mass-media care mediatizează asemenea știri, cât și de la CCA și CEC care acționează selectiv.

 

Reglementarea legislativă a FAKE NEWS în UE

 

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri pentru a lupta împotriva dezinformării online, printre care crearea unui Cod de bune practici până în iulie 2018, care vizează inclusiv platformele online și actorii din industria publicitară, dar și crearea unei rețele europene de fact-checking

Franța își concentrează eforturile pentru a combate difuzarea online, în timpul perioadelor electorale de informații false de natură să modifice cursul procesului electoral.

În Italia a demarat educația media a cetățenilor, ce implică includerea în programa școlară a unor cursuri despre recunoașterea știrilor false și a teoriilor conspiraționale în mediul online. Exemplele pot continua.

 

Propuneri legislative a Mișcării PRO privind

 reflectarea campaniei în mass-media

 

Reglementări generale

 

  • Impunerea unor obligații de transparență platformelor online referitor la elementele:
  • identitatea persoanei care susține financiar promovarea unui anumit conținut informațional pe respectiva platformă
  • contribuția financiară primită pentru promovarea conținutului în cauză.
  • Crearea unui organism independent și apolitic, format preponderent din reprezentanți ai mass-media și ai societății civile, care să aibă atribuții de prevenție, supraveghere, control și sancțiune, inclusiv cu privire la fenomenul fakenews.
  • Persoanele fizice să aibă dreptul de a se adresa în judecată contra surselor mass-media care difuzează noutăți și informații false. În prezent aceasta nu este reglementat.
  • Să fie elaborate și adoptate reglementări la legislație astfel ca persoana fizică sau grupul de persoane fizice să poate cere și adjudeca prejudicii morale și despăgubiri în rezultatul traumelor morale și psihice.

 

Reglementări ce prevăd sancțiuni

 

  • „Un post TV, radio sau portal de știri (inclusiv care au pagini pe facebook.com sau ok.ru) care publică din nume propriu sau preia în mod intenţionat știri false sau fictive, astfel dezinformează cu intenţia ca datele să fie tratate ca autentice, va fi sancţionat cu amenzi dure și răspundere penală, dacă un cetățean sau un grup de cetățeni se adresează în judecată (furnizând probe foto și video a știrilor difuzate de operatorul media în cauză) și solicită despăgubiri financiare în acest sens”.

 

Astfel, instanța doar va aplica expres prevederile legii.

 

0

Leave a Reply