Cum se protejează hoțiile în Moldova?

(Pe materialele conferinței de presă din 10 iunie, 2015

http://www.ustream.tv/recorded/63437377 )

Sper ca prin intermediul mass-media cuvintele mele să fie auzite și considerate, dar nu criticate și ocolite de către guvernanți și șefi ai instituțiilor competente. Ceea ce fac este din propria inițiativă, sperând ca vocea societății civile se va face auzită.

Am tăcut și am publicat zeci și sute de cercetări, analize și expertize, prin care am demonstrat murdăriile și fărădelegile cu care se administrează țara, banii poporului și procesele desfășurate de așa-numită ”guvernare proeuropeană”.

Cea de-a patra putere din stat – presa, care include canalele TV, Radio, sursele informaționale în internet și cele scrise – a încetinit de a mai fi instrument de reflectare a situației reale din Moldova și este practic imposibil de a fi auzit de urechile tuturor cetățenilor prin mass-media de astăzi. Cele câteva surse ce au mai rămas libere,  practic nu se fac auzite de către cetățeni, deoarece regimul instaurat astăzi în Moldova le creează diferite bariere și obstacole.

În ultimele 2-3 săptămâni am primit sute de mesaje cu întrebări, în care sunt întrebat de populație cu cine să voteze, ce se întâmplă în țară. În ultima săptămână am fost invadat de diferite mesaje de susținere a poziției civice și de întrebări.

Am decis să fac această publicație în calitatea mea de cetățean și expert economic, pentru a formula unele constatări, precizări, și pentru a-mi spune punctul de vedere personal asupra mai multor evenimente și fenomene, care au avut loc și au fost trăite de către noi toți, cetățenii Republicii Moldova.

În anul 2009 și 2010, cetățenii țării au acordat vot de încredere partidelor de orientare europeană. De la începutul guvernării proeuropene au fost împărțite toate structurile ca la piață.

După aceea, la scurt timp, Banca Națională, care i-a revenit Partidului Liberal  (deservea pe ascunse PD) a fost predată Partidului Democrat, tot așa a fost concesionat și SIS de PD de la PL (tot deservea pe ascunse PD). Mai apoi, Urecheanu a predat Procuratura generală PD. În 2013, PD a predat drept semn de mulțumire și recunoștință CNPF PLDM-ului (a continuat să servească PD).

Treptat, PD practic a pus mâna pe toate structurile de drept, justiție, economie, sistem bancar  etc.

În așa fel, formatul de guvernare, în cea mai mare parte, a trecut în mâinile PD. Acest format include toate sectoarele de supraveghere judiciară, bancară, monetară, financiară și economică.

În anul 2007 și 2011, la alegerile locale, populația a acordat vot de încredere reprezentanților orientării proeuropene. În 2014, printr-un efort inimaginabil de manipulare și fraudare a procesului electoral parlamentar, scoaterea unor concurenți electorali din cursă și intimidare altora, regimul așa-numitei guvernări proeuropene a reușit din nou să se instaureze în fotoliile de guvernare.

Populația a așteptat schimbări ale calității vieții, eradicarea regimului organizat de Voronin și adepții lui. Însă, aceasta nu a avut loc nici până în prezent.

Odată preluată în anul 2009, puterea a fost imediat ajustată cerințelor înguste de partid și necesităților personale ale câtorva persoane.

S-a pus stăpânire pe cele trei componente principale: politică, justiție și economie. În primii doi ani de guvernare, practic toate structurile statului au devenit instrumente de oligarhizare a Republicii Moldova.

La al treilea an de guvernare schimonosită și monstruoasă s-a reușit să fie capturate toate instituțiile statului, structurile care controlează și supraveghează patrimoniul statului și producerea de profituri financiare, structurile de drept care protejează toate acțiunile și activitățile tuturor instituțiilor ce generează venituri considerabile.

Începând cu anul 2011 a început a se pune stăpânire pe sistemul bancar, sistemul financiar, sistemul de asigurări, inclusiv pe patrimoniul de stat, sau orientarea acestuia în serviciul oligarhilor.

În așa fel, regimul de guvernare, care s-a instaurat în anul 2009, în toate 100% din instituțiile statului a plasat oamenii săi, fie rude, cumetri, prieteni, nepoți sau fini, care au executat și execută orice comandă la ordinul din umbră al patronilor săi.

Astfel, s-a pus stăpânire pe toată economia Republicii Moldova. Domeniile cele mai profitabile au fost distribuite între reprezentanții puterii.

Folosind sloganul ”Moldova în Uniunea Europeană” și încrederea partenerilor europeni și internaționali,  regimul de guvernare a exploatat și continuă să exploateze acest vector, inclusiv bunăvoința și naivitatea cetățenilor pentru a jefui statul, cetățenii, mediul de afaceri și să fure tot în calea lor.

Conform calculelor experților internaționali, mai mult de jumătate din ajutoarele financiare nerambursabile și granturile acordate de partenerii de dezvoltare în valoare de peste 1 miliard de EUR au fost furate.

Situația economiei Moldovei este jalnică. Datoria externă a Moldovei, pentru prima dată, va depăși volumul de 100% al PIB, adică va întrece suma de 112,0 miliarde de lei. Aceasta este o catastrofă economică și socială, care va provoca consecințe ireversibile pentru Republica Moldova, inclusiv amenințări la capitolele suveranitate economică și financiară, care ușor se pot transforma în amenințări politice asupra independenței naționale.

Aceasta se datorează în totalitate nu fostei guvernări comuniste, ci, indubitabil, anume guvernării monstruoase de astăzi. Printre consecințele ”regimului” actual, instalat la guvernare, se numără faptul, că pensiile acoperă doar 16% din necesarul minimului de existență, numărul șomerilor s-a dublat, creșterea economică s-a redus, prețurile cresc fără control, peste 30% din afacerile mici și medii s-au închis, cetățenii caută posibilități de plecare peste hotare.

Analizele relevă că numai după un an după luarea puterii, în anul 2010, de către gruparea de la guvernare au fost elaborate și puse în aplicare scheme ce cuprindeau:

  1. Subjugarea structurilor de supraveghere a pieței financiare, bancare, de asigurări, structurilor de anchetă și drept, instituțiilor responsabile de privatizarea patrimoniului de stat;
  2. Ajustarea cadrului legal și normativ, comod pentru a realiza scheme de scoatere a rezervelor valutare de la BNM, de privatizări dubioase, organizare a atacurilor raider asupra sistemului bancar, sistemului financiar și sistemului de asigurări, organizarea sustragerii mijloacelor bugetare prin aranjarea licitațiilor, acordarea creditelor ieftine băncilor în stare de faliment;
  3. Punerea în aplicare a tuturor schemelor nominalizate prin implicarea directă a structurilor centrale de guvernare, asigurarea protectoratului ca aceste scheme să fie posibil de executat fără teamă, ștergerea urmelor și aruncarea pe umerii cetățenilor a tuturor furturilor, delapidărilor și creditelor irambursabile.

Astfel, având tot arsenalul de scule administrative la cheremul lor, cum este serviciul vamal, ei au putut fără mare oboseli să realizeze volume enorme de contrabandă, având Consiliul Concurenței și ANRE liberi să stabilească nivelul de prețuri necesare lor, având sistemul de justiție, BNM și CNFP, ei au țintit și au însușit băncile și companiile dragi lor, etc.

Sistemul economic al țării depinde în totalitate de 3 demisiuni principale:

Sistemul bancar;

Sistemul financiar;

Sistemul de justiție.

În perioada de guvernare a regimului actual, aceste 3 dimensiuni practic au devenit patologic bolnave, putrede și sunt gata să se prăbușească în orice moment.

Despre hoții cu probe au vorbit mai mulți politicieni, atât din actualul parlament, cât și din afară. Mulți experți din tabăra de opoziție a socialiștilor și liberalilor, din partea mișcării ”Antimafie” și a altor formațiuni politice extraparlamentare au venit cu propuneri concrete și relevante, însă toate au fost respinse. Au fost respinse și toate propunerile și recomandările din partea experților societății civile.

Cu toată fermitatea, afirm că guvernatorul Drăguțanu și BNM au devenit o sculă care numai impedimentează dezvoltarea statului. Acțiunile guvernatorului Drăguțanu, precum și declarațiile dumnealui sunt absolut bizare, contradictorii și  contraproductive.

Acțiunile CNFP și BNM nu pot fi înțelese de nimeni, nici de ei înșiși. Aceste acțiuni ale lor nu se înscriu în nici un manual și nici o teorie clasică sau modernă.

Retrospectiva evoluției atacurilor raider ne vorbește cu lux de amânunte despre aceasta. Nu voi mai da exemple concrete, deoarece societatea cunoaște foarte bine toate atacurile raider asupra sistemului bancar, cum au fost deposedați mai mulți proprietari de bănci și companii de asigurări de proprietatea lor legal dobândită. BNM și CNFP nu au acționat pentru a opri ilegalitățile, dar din contra, au ajutat, au facilitat și au autorizat toate deposedările de averi și jafurile ce au fost comise.

Având la îndemână instrumentele de supraveghere și control ale sistemului economic și financiar, oligarhii au pus stăpânire, au folosit și continuă să folosească la maximum întreprinderile de stat, care generează venituri considerabile. Altele ce generau venituri au fost, pur și simplu, falimentate și vândute la preț de nimic.

Măsura luată de Drăguțanu la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut a pus pe brânci sistemul bancar, economic și bugetar. Acțiunile inadecvate ale guvernatorului BNM l-au făcut complice la mai multe fenomene foarte dezastruoase, cum sunt furturile, spălarea de bani, devastarea rezervelor valutare ale statului:

  1. În anul 2010-2011, prin acțiunile sale, dl Drăguțanu a facilitat furtul de 123,0 milioane de euro de la Banca de Economii, care s-a realizat prin atac raider cu autorizarea BNM;
  2. De la cele trei bănci au fost furați un miliard de dolari și scos peste hotarele țării;
  3. Creditele acordate de BNM băncilor comerciale după „Marele Jaf” al secolului au constituit aproximativ 16 miliarde de lei sau echivalentul unui miliard de dolari, care a fost scos pe piața valutară pentru sterilizarea pieței de lei, mai apoi transformat în dolari și transferat peste hotare;
  4. Alte aproximativ 500 milioane de dolari, în perioada 2012-2014, au fost scoși din BNM datorită cursului de schimb al leului. Astfel, cursul de schimb a devenit instrument de scoatere a valutei din rezervele valutare ale statului;
  5. În ultimii 5-6 ani, cetățenii, cu ajutorul cursului de schimb, au fost deposedați de remitențe în sumă de aproximativ 6,5 miliarde de dolari.

Toate structurile de stat, cum sunt BNM, CNA, PG, SIS, abilitate cu funcții și sarcini de prevenire și combatere a furturilor, fraudelor financiare, spălărilor de bani și atacurilor raider, au acționat concertat în detrimentul statului și proprietarilor, care au fost deposedați de avere.

Acum se aplică instrumentul cursului de schimb în așa fel, ca să fie redusă valoarea furturilor de un miliard dolari exprimată în lei. Dacă cursul leului va fi manipulat în continuare, atunci miliardul furat de la Banca de Economii va deveni o sută de milioane dolari. Adică câștigul BEM, din diferența de curs, practic va acoperi furtul exprimat în lei. Deci, totul se va ajusta, în așa fel, ca să se ajungă la situația când nu mai există nici un fel de furt.

Sistemul bancar din Moldova este arhiplin de lichidități și constituie aproximativ de 12 miliarde de lei. Băncile nu au ce face cu banii, nu au unde să îi plaseze. Volumul de creditare a agenților economici s-a redus de câteva ori în anul 2015.

Agenții economici s-au speriat de situația formată în sistem, de costurile mari pentru creditare, legate de rata dobânzii prea mare, și nu solicită credite. Astfel, ne putem trezi cu distrugerea și a celui mediu de afaceri foarte fragil, cum este el actualmente în Moldova.

Chiar și în aceste condiții, BNM majorează rata normativă de rezervă obligatorie până la 22%, care a intrat în vigoare începând cu ziua de 8 iunie. Aceasta este  o acțiune contradictorie în situația când rata dobânzilor la bănci atinge cota de 30% și mai mult.

Dacă în prezent masa monetară este de aproximativ 45 miliarde  de lei, după majorare ea poate să se reducă puțin. Însă, problema principală  constă în volumul extrem de mare de lichidități la bănci , volum ce nu-și găsește plasamente. Această creștere vine să majoreze și costurile creditelor accesate, iar aceasta, respectiv, duce direct spre stagnarea sectorului real al economiei.

Rata dobânzii de refinanțare, dictată de BNM, practic a pus pe brânci sectorul real al economiei. Se creează impresia, că tot ce se întâmplă se face intenționat.

Cu toată fermitatea, afirm că Dl Drăguțanu, în drepturile și obligațiunile sale, a avut toate instrumentele pentru a acționa în așa fel, ca astăzi Moldova să nu lunece în brațele insolvabilității.

Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei prevede expres în ce cazuri poate interveni cu administrație specială la băncile comerciale.

Dl Drăguțanu minte deschis când face afirmații, că numai datorită pachetului de legi asumate de guvernul Leancă a putut să instaleze la cele trei bănci devastate de bani. Legea prevede că guvernatorul a avut dreptul să intervină cu așa măsură și în anii precedenți.

Scopul real al BNM în intervenția la cele 3 bănci a fost altul – de a asigura acoperirea furturilor și hoției de zeci de miliarde de lei.

BNM are posibilitatea de a monitoriza 24/24 ore toate fluxurile monetare ce se efectuează. BNM are posibilitatea de a stopa orice tranzacție dacă asupra ei atârnă măcar un pic de suspecții.  BNM are toată informația disponibilă legată de plătitor, beneficiar, băncile acestora, adresele lor, datele zilei, lunii, anului, destinația plăților, baza de plată (motivul), suma, numerele conturilor de decontare, de corespondență, codurile fiscale etc. În așa fel, BNM putea suspenda orice tranzacție bancară mai mare de un milion de lei, o suta de milioane sau câteva miliarde, precum și tranzacțiile peste hotare de orice valoare.

Drăguțanu era obligat, în cazurile tranzacțiilor dubioase, imediat să:

  1. suspende executarea lor, cel puțin până se efectuau precizările respective,
  2. alerteze departamentul de combatere a spălării banilor din cadrul CNA, SIS, direcția fraude economice din cadrul MAI,
  3. organizeze blocarea circuitului documentar la băncile legate în operațiuni (organele de anchetă nominalizate trebuiau în regim de urgență, la orice timp fie ziua sau miezul nopții să descindă și să sechestreze documentele respective pentru a clarifica situația).

Drăguțanu a știut despre toate tranzacțiile dubioase între cele 6 bănci, însă a preferat să tacă. Trei din ele – BEM, BSM, Unibank – au fost implicate în jaf direct, iar altele 3 bănci, – complici la furturi prin plasamente monetare în cele trei bănci insolvabile.

Sumele de bani furați din sistemul bancar se cifrează la zeci de miliarde de lei, însă BNM găsește oportun să facă lumină chiar și în sumele acordate de credite compromise băncilor comerciale sub garanția statului.

Dl Drăguțanu a avut posibilitatea să nu permită cedarea pachetului de control al BEM în 2013, însă nu a vrut. Aceasta demonstrează încă o dată că el a acționat la comanda patronului politic.

În schemele de furt au fost implicați și alții, precum era fostul prim-ministru Leancă. Anume în perioada activității sale ca prim-ministru au fost comise cele mai mari jafuri din istoria modernă a Europei, dar și a întregului glob. Nici într-o țară nu s-a mai întâmplat niciodată să fie furată odată, instantaneu, o sumă de aproape un buget de stat. Tot de către Guvernul Leancă a fost predat în concesiune în mod ilegal și fraudulos Aeroportul Internațional Chișinău.

Prin schemele complicate de furt și jaf, datorită guvernării proaste și iresponsabile a BNM, de către guvernatorul dl Drăguțanu, în anul 2014, prin uz de fals inventat ca  necesități de lichidități pentru unele BC, au fost aruncate pe piață sume colosale de lei. Paralel cu aceasta, pe piață se arunca și echivalentul lor în dolari pentru a steriliza piața de monedă, adică pentru a reduce masa de lei aruncați. În așa fel, sumele de dolari sunt însușite de câteva firme, care ulterior sunt scoase din țară prin diferite metode.

În perioada anilor 2001-2014, în special anul 2013 și 2014, BNM intervenea pe piața valutară aruncând valută atunci când asta nu trebuia și invers – când se cerea valută pe piață, BNM intervenea și steriliza piața de valută. În rezultat au fost aduse prejudicii colosale statului de miliarde de lei, iar valuta aruncată pe piața valutară era cumpărată ieftin și scoasă din țară pe diferite căi.

Reieșind din toate rapoartele, fie Kroll, fie a comisiilor parlamentare, consider că astăzi Moldova este în stare de preinsolvență.

Unii demnitari de cel mai înalt rang, cum este președintele parlamentului, dl Candu, vine cu propuneri de a lichida cele trei bănci. Aceasta este o provocație la adresa sistemului economic.

Dacă dumnealui venea cu asemenea propuneri în anul 2013 sau, cel târziu, în vara anului trecut,  probabil era luat în serios. Însă, declarațiile dumnealui pot fi caracterizate ca o posibilitate de ștergere a urmelor celor care au jefuit cele 3 bănci de câteva zeci de miliarde de lei.

Operațiunea cu cele 16 miliarde de lei a fost un act din scenariul de scoatere a rezervelor valutare ale statului, pus la cale de oligarhi.

Acum, cel mai ușor pentru a scăpa de răspundere este punerea la vot în parlament a propunerii dumnealui despre lichidarea acestor bănci, după ce au mai primit exact încă un miliard de dolari de le stat.

Se cunoaște foarte bine că, odată scoși prin scheme ilegale din țară,  banii nu mai pot fi recuperați, iar societatea este dusă în eroare, precum că vor veni experți și vor recupera banii furați. Aceasta este doar o tehnică de manipulare pentru a câștiga timp.

Guvernarea Chișinăului

În ultimii ani se face tot mai observată prietenia dintre PL și PD. Din momentul cedării de către Dl Ghimpu a guvernatorului BNM, Dl Drăguțanu, către Dl Plahotniuc, vicepreședintele PD, între aceste două formațiuni politice au început un fel de relații speciale. Acțiunile și faptele vorbesc de la sine, inclusiv comportamentul din parlament, dar și votarea unor proiecte de legi. Se poate afirma despre existența unei coaliții, nedeclarate în parlament, dintre PL și PD și o coaliție între PL și PCRM în Consiliul Municipal Chișinău. Începând cu anul 2012, toată critica din partea PL a fost îndreptată spre partenerii săi de coaliție, cum ar fi PLDM și opoziția comunistă. Acțiunile din ultimele luni, dar și de duminică, 7 iunie, a confirmat toate presupunerile experților și comentatorilor politici, precum că Ghimpu și Chirtoacă au devenit părtași ai Dlui Plahotniuc.

Vin să constat, că jafurile și fraudele financiare au fost și sunt înfăptuite nu doar la nivel de putere centrală. În primăriile localităților se aplică aceleași scheme, mai ales acolo, unde sunt stabiliți indivizi adepți ai regimului de guvernare.

Cele mai mari jafuri în acest sens se fac în capitala țării – mun. Chișinău, care este guvernată de adepții proeuropeni falși. Odată împrieteniți cu Plahotniuc, guvernarea Chișinăului, în frunte cu Dl Chirtoacă, aplică aceleași scheme. Din bugetul municipiului, în ultimii ani au fost delapidate surse colosale de bani prin diferite scheme.  Alte sume considerabile trec pe lângă casieria municipiului.

Conform investigațiilor jurnaliștilor și unor experți, în perioada administrării municipiului de Dl Chirtoacă, au fost vândute sute de hectare de terenuri la preț derizoriu, astfel aducându-se prejudicii financiare capitalei de, cel puțin, 6-7 miliarde de lei, istoria orașului s-a marcat prin permisiunea de  construire a clădirilor de locuit în zone verzi și parcuri. Aceasta ne demonstrează că nivelul de corupție în guvernul primăriei a înregistrat amploare de neimaginat.

Odată cu luarea puterii centrale de către oligarhi, în primăria municipiului Chișinău au fost practic instaurate aceleași metode de administrare schimonosită și strâmbă. Astfel, în primăria municipiului s-a creat o structură mafiotică fără precedent. Primarul General Chirtoacă știe tot, dar nimic nu poate face, fie nu știe cum, fie că este manipulat.

În Primărie s-a implementat un mecanism foarte bine organizat și coordonat, în care nimeni nu răspunde de nimic, nimeni nu este vinovat de nimic, toți fură în toate părțile, fiecare face ce dorește, sunt stabilite limitele de șpagă pentru toate serviciile.   Dorin Chirtoacă declară în fața presei că știe tot. Știm și noi, locuitorii, dar ce putem face?

De ce nu se întreprinde nimic pentru redresarea situației în municipiu?

Răspunsul este evident. Or este plătit de oligarhii, care au capturat statul, pentru ca să știe și să cunoască, or în realitate nu poate și nu are abilități.

Din cauza acestui primar, care conduce dispersat, toată infrastructura mediului de afaceri din Chișinău a devenit una haoticăși s-a  redus considefabil, fiind atribuită și administrată  în mod abuziv unor persoane dubioase, nu este exclus că și stăpânului din umbră, inclusiv rudelor și prietenilor lui; fondul clădirilor monumentale a fost practic devalizat la permisiunea lui.

Infrastructura transportului, în ultimii 8 ani, a fost practic distrusă, transportul obștesc este lipsit de o oarecare organizare, nimeni nu duce răspundere de nimic, rutierele au devenit axa râului, incultura, murdăria și mizeria înfloresc în tot orașul, toate trotuarele sunt pline cu gherete și sunt distruse, nu au fost create zone  economice pentru crearea locurilor de muncă, corupția s-a majorat în comparație cu anii precedenți de câteva ori.

Numai în perioada administrării dlui Chirtoacă, prețurile la apă, căldură, apă caldă, etc. s-au majorat de câteva ori, iar toate structurile municipiului nu-și îndeplinesc funcțiile. Chiar dacă bugetul Chișinăului s-a majorat în comparație cu anul 2001 de 6 ori, s-a înrăutățit considerabil calitatea.

Pentru infrastructura drumurilor din oraș au fost alocate mijloace enorme, însă nu se simte practic nici o schimbare.

Sursele de venit la bugetul municipiului sunt extrem de prost administrate. În prezent în municipiu sunt resurse ascunse de, cel puțin, încă jumătate din buget, însă acestea nu se valorifică spre bunăstarea orașului, fie din cauza necunoașterii, fie intenționat, dar sunt puse în slujba patronului orașului.

În ultimii ani, municipiul a primit zeci de milioane de euro sub formă de granturi pentru infrastructură comunală și drumuri, însă administrarea dubioasă efectuată de primarul general a făcut din aceste ajutoare praf și pulbere.

Astăzi, Moldova, cu toate riscurile și amenințările, alunecă pe panta prăpastiei unei crize social-economice catastrofale.

De aceea, pentru ocolirea amenințărilor ce planează asupra societății și statalității, în general, pentru stoparea regresului socio-economic de proporții, regimul de la guvernare trebuie să întreprindă măsuri netradiționale.

În acest sens vin cu unele recomandări pentru actualul format de guvernare:

  1. Guvernul trebuie să vină cu un proiect de hotărâre, prin care să fie depolitizate toate structurile și instituțiile de stat.
  2. Actualul guvern este obligat să vină cu propuneri pentru revocarea din funcțiile sale a unor demnitari, cum sunt: guvernatorul BNM, dl Drăguțanu, șeful CNA, dl Chetraru, șeful CNI, șefului PG, SIS, alți șefi, cum sunt cei ai Curții de Conturi, Consiliului Concurenței, CNPF, CNAM, CNAS, SV, ANPC, ANRE etc. În Moldova există oameni dotați cu cunoștințe și experiență pentru suplinirea acestor funcții.
  3. Să deformeze cartelul ce ține statul în captivitate și să permită dezvoltarea statului liber după formele și standardele civilizate.
  4. Actualul guvern trebuie să se consulte cu reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, să ia în considerare toate propunerile, chiar dacă sunt venite de la toate cele trei formațiuni aflate în așa-numita opoziție.
  5. Parlamentul este obligat să ia act de situația reală din țară, nu de cea desenată, să elaboreze un plan real de stopare a declinului politic și economic.
  6. Oligarhii aflați la putere trebuie să renunțe la modul de guvernare în propriile interese, să renunțe la utilizarea structurilor de stat și publice în scopuri personale și de partid.
  7. Guvernul și miniștrii trebuie să adopte o hotărâre, prin care să fie revocați din funcțiile sale toate persoanele angajate pe bază de aranjamente, pe principii de rudenie, nepotism și protectorat.
  8. Parlamentul este obligat să adopte un pachet de măsuri pentru recuperarea reală a furturilor de miliarde, comise în sistemul bancar. PG și BNM au tot instrumentarul necesar pentru aceasta, inclusiv pentru punerea reală în aplicație și recuperarea banilor.
  9. Guvernul trebuie să vină cu propuneri în parlament cu un proiect de hotărâre, prin care să fie admise persoane din partea opoziției și societății civile în procesul de guvernare la toate nivelurile și domeniile de guvernare.

Ce privește alegerile locale generale, țin să menționez că nu se merită de susținut partidele oligarhice, care au plasat Republica Moldova într-o stare de criză profundă  social-economică și politică.

0

Leave a Reply