Teatrul cursului de schimb și măsuri inedite de salvare a leului

Cursul de schimb ar putea atinge ținta de 50 lei pentru un euro sau dolar, dacă nu se vor întreprinde măsuri aspre și dure de către BNM împreună cu Guvernul și Parlamentul. Ținta de 50 lei a cursului de schimb și-au propus-o patronii cartelului bancar și persoanele cu influență majoră politică și economică din Rusia și Moldova.

În continuare vom explica ce se întâmplă și ce trebuie de făcut ca să nu se întâmple voia celor din umbră.

Acum are loc comprimarea arcului valutar, care poate împușca în orice clipă în direcția deprecierii leului moldovenesc cu o putere mult mai mare și agresivă, decât acum o săptămână. Despre aceasta vorbesc toate circumstanțele care caracterizează comportamentul cursului de schimb al leului pe piața valutară din Moldova în ultima săptămână. Inclusiv și analiza tehnică confirmă presupunerile despre o așa posibilitate. Totul se pregătește sincron pentru o împușcătură a leului spre devalorizarea de mai departe. Iată câteva aspecte ce relevă presupunerile.

Toate declarațiile oficialilor moldoveni din ultima săptămână dau asigurări că leul se va întări și mai mult. Atât guvernatorul BNM cât și noul Prim-ministru au declarat foarte încrezuți că anume așa va fi cu cursul de schimb al leului, nefăcând nicio referință la reducerea valului de scumpiri la toate mărfurile și serviciile. Dacă ei sunt atât de siguri în declarațiile sale, înseamnă că există garanții din partea cuiva că pe o perioadă anume cursul nu se va modifica simțitor. Dacă e să corelăm declarațiile cu realitatea, atunci se poate desprinde o concluzie despre faptul că totuși cursul este manipulat din umbră. Într-o țară cu conducere normală nimeni nu poate da garanții atât de sigure despre tendințele indicatorilor economici. Asta se admite numai într-o țară cu economie de piață funcțională. Deoarece economia Moldoveni nu întrunește nici pe departe criteriile de piață, atunci nu putem vorbi despre procese obiective și naturale de dezvoltare a economiei.

Experiența anterioară demonstrează foarte clar că atunci, când conducerea BNM și a guvernelor anterioare asigurau un curs al leului stabil, se întâmpla exact invers. În special în ultimii 4 ani exact aceasta s-a întâmplat, imediat după declarațiile făcute de conducerea BNM.

De aceea declarațiile de săptămâna anterioară a oficialilor moldoveni nu sunt altceva decât un gest de disperare sau o rugăminte de a liniști spiritele și, reflectă impotența absolută în fața ”oamenilor” din umbră, care real conduc cu economia și cu oficialii moldoveni. Însă dorința acestor ”oameni” nici pe departe nu coincide cu cea a mulțimii, adică dorința tuturor cetățenilor. Rafalele cursului de schimb din ultimele 3 zile vin să demonstreze concluzia. Deci, luând în considerare experiența din trecutul apropiat putem conchide că cursul de schimb nu-și va păstra stabilitatea atât de dorită de Drăguțanu și Gaburici. În așa fel, putem admite o reacție inversă a pieței valutare.

Are loc comprimarea (reducerea) marjei cursurilor dintre cumpărare și vânzare a leului. Pe piețele financiare aceasta se mai numește diferența dintre ”ask” și ”bid” care în mod normal, acceptat de toată lumea, este de 4 – 10 puncte monetare pe piețele financiare internaționale. La noi în Moldova această diferență, în zilele trecute a atins și 800 puncte monetare, adică de 80-200 ori mai mare decât cele naturale, acceptate de o piață valutară nesălbatică. Orice reducere a acestei marje între limitele de cumpărare și vânzare a unei valute vorbește despre apropierea unei posibile modificări bruște și largi a trendului cursului de schimb a unei monede.

Un aspect preventiv caracteristic unei împușcături valutare este revenirea bruscă numai în câteva zile la cursul anterior de la care a pornit devalorizarea bruscă în ”marțea neagră”. Este o practică mondială pe piețele valutare internaționale.

Un alt aspect este menținerea unui curs relativ constant câteva zile cu multiple mici rafale (cădere-majorare), care testează nervii mulțimii. Este sfârșit de lună și toată populația are nevoie de lei pentru a efectua plățile pentru serviciile comunale, volumul cărora se poate ridica, la sfârșitul lunii pe timp de iarnă, până la două miliarde lei.

Începând cu ziua de luni, 23 februarie, după o ministabilizare, cursului de schimb a leului a început să testeze nervii jucătorilor mari pe piața valutară. Cursul a început să efectueze mici împușcături pentru testarea noilor valori spre devalorizare în limitele anterioare.

Situația cu prețurile este un moment foarte important, ce ne vorbește despre o nouă devalorizare masivă a leului moldovenesc. Acesta ține de menținerea prețurilor la majoritatea mărfurilor pe piața de consum, indiferent de faptul că cursul de schimb a revenit la situația din luna decembrie. Indicatorii principali sunt prețurile la mărfurile cu valori ridicate cum sunt electrocasnicele, prețurile la carburanți care s-au majorat după creșterea cursului de schimb dar înapoi nu au revenit și prețurile la alte bunuri. Aceasta ne demonstrează că există o înțelegere între actorii care fac importuri masive de marfă de peste hotare, bănci și actorii speculanți de pe piața valutară, care vor provocarea devalorizării leului mai departe. Deci comercianții sunt în așteptarea deprecierii leului de mai departe, de aceea nu coboară prețurile la limitele de până la ”marțea neagră”.

Comportamentul Băncii Naționale a Moldovei reflectă starea de spirit în așteptare a unei așa situații. BNM nu a publicat de la data de 6 februarie până în prezent nici un raport despre starea rezervelor valutare care o deține la zi. De la data de 6 februarie pană în prezent BNM era obligată să publice datele statistice despre poziția rezervelor valutare la zi de cel puțin 2 ori, însă de ce nu a făcut-o putem numai presupune. Având în vedere situația ultimelor 10 zile putem presupune că starea rezervelor valutare a BNM este una nu prea vastă, iar volumul lor s-au redus cu aproximativ 1,35 miliarde dolari ce reprezintă aproape 45% din volumul total al rezervelor Aceasta situația reprezintă și este o stare critică pentru piața valutară și un fenomen de predefault tehnic a economiei naționale.

Țara practic a intrat în insolvență și în cel mai scurt timp nu-și va mai putea onora obligațiunile față de partenerii externi. În aceste zile BNM stă într-o parte și privește cum piața se ”autoreglează” din umbră de indivizii cărora puțin la pasă de declanșarea unei crize sociale fără precedent.

Volumul real de valută străină în Moldova, la zi, constituie aproximativ 5,5 miliarde dolari. În acest volum este inclusă și rezerva valutară a  BNM de aproximativ 1,57 miliarde dolari. Calculele preliminare relevă că volumul de valută străină, care se află în prezent la populație, reprezintă aproximativ echivalentul a 2,3-2,5 miliarde dolari. Panica provocată în rândurile populației și micilor antreprenori în rezultatul zilei de 17 februarie, a redus nivelul de încredere în BNM, bănci, conducere a statului la cel puțin 60%. Aceasta a tras după sine ca, cetățenii să învețe lecția bună în mod repetat începând cu anul 1991, 1994, 1998, 2001, 2008, 2014 și 17 februarie 2015. Populația cu orice prilej își transformă depozitele bancare din lei moldovenești în euro și dolari americani. Cetățenii schimbă valută străină doar numai pentru a se aproviziona cu cele strict necesare pe o perioadă mică de timp.

La data de 31 ianuarie anul curent depozitele bancare la băncile comerciale constituiau 68,82 miliarde lei dintre care,  în valută străină ~ 56% (38,244 miliarde lei) sau valoarea a 2,32 miliarde dolari. Dacă la data de 31 ianuarie suma depozitelor bancare în MDL constituia 30,58 miliarde lei moldovenești sau echivalentul a 1.85 miliarde dolari, atunci după data de 17 februarie acest echivalent a constituit numai aproximativ 1,27 miliarde dolari. Adică, în rezultatul șocului valutar care a avut loc în ziua de 17 februarie, ”marțea neagră”, persoanele fizice și juridice au pierdut 575,83 milioane dolari sau 13,82 miliarde lei.

Această situație a înrăutățit dramatic încrederea în instituțiile bancare din Moldova, în BNM și toate structurile de stat.

Șocul valutar din data de 17 februarie va influența exporturile și importurile proporțional spre descreștere în primul trimestru a anului 2015 cu cel puțin 10 la sută, în comparație cu aceiași perioadă a anului 2014, fapt ce relevă o comprimare a acrului valutar la un punct extrem.

Volumul indicatorilor de producție industrială tot se prognozează cu valori negative, fapt ce va afecta și mai mult criza valutară la mijlocul anului curent 2015.

Soluții de stabilizare a cursului de schimb. Pe lângă măsurile care trebuie să le întreprindă conducerea statului împreună cu instituțiile responsabile de supravegherea situației pe piața valutară și financiară, publicate anterior  (http://jurnal.md/ro/economic/2015/2/18/ora-crizei-sau-dezvoltare-propuneri-pentru-bnm/), există o altă gamă de mecanisme și instrumente, fără de care, situația nu poate fi ținută sub control sau stabilizată pe o perioadă mai îndelungată.

  1. Pentru ca să nu fie admisă epuizarea rezervelor valutare a statului, BNM, prin decizia Parlamentului, trebuie în regim de urgență, trebuie  să implice pârghiile de piață și cele descrise anterior. Aceasta va avea un efect imediat însă nu pe o perioadă îndelungată. BNM nu trebuie să stea și să privească, ci trebuie să intervină pe piață zilele acestea. Ca de obicei BNM face invers.
  2. Peste cel puțin jumătate de an trebuie să fie adoptate măsurile semiadministrative și administrative, iar BNM trebuie să le aplice în funcție de gravitatea situației pe piața financiar-valutară, care ar putea oferi pieței o stare de stabilitate relativă mai îndelungată a cursului de schimb.
  3. O recomandare, odată implementată,ar face apele foarte limpede pe piața valutară și cea financiară, ar schimba din rădăcini situația în sectorul real al economiei și sfera socială. N-am făcut-o publică până acum, lăsând ca conducerea statului și cei responsabili să gândească și să vină cu soluții, dar cu regret lor nu le dă prin cap soluții eficiente. De aceea am decis sa fac publică  ideea foarte utilă pentru instituțiile respective.

În perioada de jumătate de an indicată în punctul 2, BNM împreună cu Guvernul trebuie să elaboreze unele proiecte de lege, care în mod obligatoriu să treacă expertiza Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Băncii Mondiale.

Esența acestor legi s-ar rezuma la corelarea leului moldovenesc de euro. Pentru aceasta Republica Moldova ar trebui să primească acceptul tuturor acestor structuri internaționale. Perioada de implementare a acestei idei ar fi de cel puțin doi ani. În toată această perioadă institutele responsabile de procesul de implementare trebuie să fie supravegheate și ghidate de experții și reprezentanții tuturor structurilor internaționale nominalizate.

Ce ar însemna aceasta?

Aceasta înseamnă legarea leului moldovenesc de euro pentru implementarea celor 5 funcții de bază a monedei naționale. Amintesc că în prezent moneda națională nu întrunește pe deplin nici una din funcțiile unei monede reale. În așa fel, comportamentul monedei naționale ar depinde în totalitate de moneda unică euro. Deci, leul ar reflecta comportamentul monedei euro pe piețele internaționale și s-ar elimina orice alte instrumente artificiale de stabilire a cursului de schimb, cu care astăzi BNM operează și facilitează în așa fel cartelul bancar din umbră.

Efectele ar fi inimaginabile de satisfăcătoare pentru toate dimensiunile societății Republicii Moldova, inclusiv cele financiare, bugetare, economice, antreprenoriale, sociale, internaționale. etc.

Ar dispărea odată și pentru totdeauna necesitatea de a schimba lei la casele de schimb valutar, iar acest business, cum este schimbul valutar, și-ar reduce și restrânge din activitățile sale până la 95%, ce ar elimina speculațiile nemotivate de pe piața valutară.

Un efect benefic aparte ține de prețuri la mărfuri și servicii, care în prezent sar ca pe jeratic pe parcursul a celor 24 de ani de independență a Moldovei.

Mafia care conduce din umbră cu procesele pe piața financiar-monetară ar dispare pentru totdeauna, iar fenomenele de devalizare a băncilor prin cursul de schimb s-ar reduce cu totul, inclusiv eliminate și situațiile dominante de pe piața bancară.

Mediul de afaceri din Moldova ar înregistra o nouă etapă de dezvoltare, ce ar genera noi locuri de muncă.

Stabilitatea obținută ar forma un mediu foarte atractiv pentru investitorii străini și autohtoni.

Implementarea acestei recomandări ari lovi fenomenul corupției cu o putere distrugătoare și ar reduce acest flagel la minimum.

Această recomandare vine la un moment cel mai oportun, deoarece odată ce RM a semnat acordul de asociere, UE este dispusă pe toate căile pentru a acorda tot suportul ca Moldova să devină prosperă prin eliminarea corupției și dezvoltarea social-economică. UE este interesată ca la periferiile sale să aibă un partener de încredere, care într-o perioadă de timp de câțiva ani să devină membru deplin al său.

Pentru ca aceste instrumente să nu rămână numai un vis, este nevoie de voință politică și o insistență majoră din partea societății civile. În acest context, interesul de țară și față de cetățeni trebuie să prevaleze asupra celui personal și îngust de partid.

0

Leave a Reply