Prejudiciile TVA a lui Ioniță – adevăr sau interesul patronului?

Situația ce vizează discuțiile înfierbântate despre posibilele pierderi ale bugetului de stat de miliarde de lei, de la posibilele evaziuni fiscale cu TVA, din cauza modificărilor operate la Codul fiscal privind vânzarea gajului, trezesc o mulțime de comentarii contradictorii, dar și nedumeriri. Cele mai multe din aceste comentarii sunt aduse chiar de către responsabilii de adoptarea acestor modificări în Parlament.

Alți experți care nu cunosc materia de fiscalitate, se dau cu părerea, astfel schimonosind informarea adusă cetățenilor și formând păreri incorecte. Dar poate ei sunt plătiți să facă așa comentarii?

Pentru ca să fie clar, două noțiuni generale ce vizează obiectul discuțiilor contradictorii.

  1. Creditor gajist este persoana juridică sau fizică, care primește în gaj un bun sau valori, în schimbul acordării unui împrumut.
  2. Debitor gajist este persoana fizică sau juridică, care depune în gaj un oarecare bun sau valori, în scopul obținerii unui împrumut de la o persoană fizică sau juridică.

Am analizat cu atenție modificările la Legea privind gajul și Codul fiscal. O să încercăm să explicăm modificările operate prin asumarea responsabilității de către Guvernul Moldovei.

Aceste modificări au fost elaborate corect și vin să facă ordine în diferențierea clasificării și înregistrării gajului.

Concomitent, modificările la Codul fiscal prevăd expres procedura de plată și trecerea în cont a TVA de la vânzarea  gajului.

Menționez un lucru foarte important că până la aceste modificări, procedura de înstrăinare a gajului avea o modalitate foarte îngreunată, deoarece unul și același bun era gajat de mai multe ori. În așa fel se provoca un adevărat haos în prioritatea de a deveni proprietar între toți creditorii gajiști cu aceleași drepturi asupra unuia și același bun gajat (gaj). Totodată, în legea veche, nu era nimic menționat despre TVA la bunurile gajate sau în cazul vânzării lui.

În timpul analizei, am constatat o greșeală gravă, care, fie intenționat sau neintenționat a fost comisă, or poate din cauza neprofesionalismul unor persoane din rândul deputaților. Este vorba despre faptul că nicăieri nu se prevede indicarea TVA atât la gajare, cât și la schimbarea proprietarului gajului. În acest sens trebuie să fie foarte clar menționat TVA, dacă legislația nu prevede altceva asupra tipului de bunuri gajate.

Deci, e obligator ca atât debitorul gajist, cât și creditorul gajist să evidențieze aparte valoarea TVA a bunului gajat, din momentul primirii bunului a calității de gaj. În așa fel s-ar elimina toate discuțiile. Aceasta ne vorbește despre calitatea profesională foarte limitată a unor deputați, care se apucă să facă legi în Moldova.

Menționez că, atât în legislația veche, cât și după noile modificări, aceste prevederi strict necesare lipsesc.

Presupun că aceste omiteri (neglijențe) au fost comise cu bună conștiință, pentru a oferi posibilități de dublă interpretare unor persoane, care dețin mai multe gajuri, sau pentru unele întreprinderi de stat cu valori imobiliare considerabile gajate în unele bănci, care aparțin Cartelului bancar protejat tot din parlament, sau din umbră.

În concluzie, menționăm că modificările operate în Codul fiscal și în Legea privind gajul sunt binevenite, corecte, vin să elimine unele gafe de ordin procedural și financiar, însă nu conțin prevederi care a elimina orice dubiu în afacerile cu bunurile gajate, în special se referă la întreprinderile cu proprietatea publică.

În așa fel, s-a lăsat o mică ferestruică prin care se mai poate fura liber averea de stat, prin gajarea ei.

Acum o să facem și unele precizări, față de ce unor deputați, atât de mult le pasă și au grijă de aceste modificări.

Declarațiile din ziua de 28 iulie din partea unor deputați au ca scop sustragerea atenției de la realitate.

Afirmațiile unor persoane, despre faptul că unii deputați din Parlamentul RM sunt ca niște unelte (păpuși) ce fac jocurile murdare ale unor oligarhi și criminali economici, au o sub ele motive serioase.

Nu în zadar un fost deputat la o discuție privată se lăuda cât de bine e sa fii deputat, deoarece primești bani pentru că ridici mâna și votezi, chiar contra.

Se pare în PLDM nu pot împărți zonele de influență care le-a oferit Plahotniuc. În cazul legat de conflictul dinte deputații PLDM, asistăm la o confirmare absolută a luptelor pentru interese. Cel mai grav este faptul că acest scandal nu implică fracțiuni parlamentare diferite, ci în cadrul celei mai numeroase din Coaliția de guvernare. Acest semnal confirmă conflictul de interese din fracțiunea PLDM.

Pe parcursul a celor 5 ani de guvernare proeuropeană, situații legate de acțiuni protecționiste și de interes, în comisia parlamentară condusă de deputatul Veaceslav Ioniță, au avut loc mai multe ori.

Ultima este ieșită din comun, or interesul este atât de mare, încât unii deputați sunt gata să jertfească cu propria imagine. Am mai fost martorii unor așa fel de situații și cu alți foști deputați din PLDM. Este cazul fostului deputat Nagacevschi, care potrivit unei oferte generoase făcută de Plahotniuc a schimbat interesele PLDM pe banii oferiți de acest oligarh.

Este rândul deputatului Ioniță să se justifice pentru acțiunile întreprinse. Cu lacrimi în ochi, la conferința de presă, el a explicat că a fost o vacanță planificată cu 2 luni înainte.

Însă, modificările au fost planificate pentru a fi adoptate de parlament încă la începutul anului. Deci, se poate admite o trucare cu planificarea excursiei de două zile, în așa fel, ca să existe alibi reale pentru justificarea neincluderii în ordinea de zi a acestor proiecte de legi de către comisia parlamentară condusă de Ioniță.

Este simplu de explicat de ce anume aceste modificări, legate de TVA la Codul fiscal nu au fost incluse în ordinea de zi a Parlamentului.

Chestia nu constă în Codul fiscal, ci în Legea privind gajul. Prevederile acestei legi de până la operarea modificărilor permitea ca unul și același bun să fie gajat de 10 ori la diferite bănci sau companii, în scopul obținerii creditelor.

Iată despre aceasta nu știu de ce deputatul Ioniță tace și nu e spus nici un cuvânt, or modificările care au fost asumate de Guvern le dă peste cap celor, care au lobat nevotarea modificărilor acestei legi și taie creanga de sub picioarele criminalilor economici.

Mai mult, întreprinderile de stat puteau gaja unul și același bun de mai multe ori, mai ales în băncile care aparțin lui Plahotniuc, Șor, Platon și altora.

Ioniță nu știu de ce tace, despre faptul că prin asumarea responsabilității, Guvernul Leancă le-a tăiat pofta acestor oligarhi de deveni proprietari asupra proprietăților de stat.

Cum vor fi eliminate escrocheriile cu gajul?

Dacă până acum bunurile gajate erau înregistrate de diferite structuri de stat fără control centralizat, atunci după modificarea Legii privind gajul va exista doar un singur registru de stat, care va exclude gajarea unuia și aceluiași bun de mai multe ori.

Despre asta Ioniță tace.

Deputatul Ioniță se contrazice. Pe de o parte scrie scrisoare președintelui Parlamentului și Președintelui țării că modificarea la Codul fiscal va aduce prejudicii statului de miliarde de lei de la neachitarea TVA.

Pe de altă parte face declarații ca la data de 18 iulie a fugit din urma a 4 deputați comuniști ca să-i convingă pentru ca aceștia să voteze modificările la Codul fiscal.

Știind că aceste modificări vor prejudicia statul, atunci de ce trebuia să fugă din urma comuniștilor ca să-i convingă sa voteze proiectul legii, care a operat modificări la Codul Fiscal, Titlul III TVA.

Când a avut dreptate deputatul Ioniță, atunci când a scris președinților, sau când a spus că a convins comuniștii să voteze?

În cazul acesta mai apar două întrebări:

Jocul cui, în cazul acesta, îl face domnul deputat Ioniță Viaceslav?

Și:

Jocul cui l-a făcut când a lobat modificări la legea privind activitatea  cazinourilor, în rezultatul cărora statul  a fost prejudiciat cu peste 7 milioane lei.

Acest caz a fost trecut cu vederea, așa pur si simplu, fără să răspundă cineva. Iar pentru așa prejudicii serioase Codul penal prevede ani grei de pușcărie de până la 25 de ani.

Dacă vre-o dată voi fi cel, de care va depinde finalitatea acestui caz cu cazinourile, voi depune toate eforturile ca să fie dus până la capăt, iar vinovatul să fie aruncat legal după gratii, să nu i se pară că toți seamănă cu el.   

0

Leave a Reply