Dezvoltare economică durabilă prin prisma educației

Cea mai profitabilă și importantă investiție, cu cel mai înalt impact și grad de multiplicare,  este cea din domeniul educației.  

Nu există bunăstare fără investiții în învățământ

Politicile social-economice ale unui stat, trebuiesc elaborate și adoptate, în așa fel, încât să genereze dezvoltare durabilă și să asigure creșterea nivelului de bunăstare a cetățenilor săi. Principala condiție pentru atingerea acestor obiective prioritare este existența în stat a unui sistem educațional viabil. Republica Moldova nu trebuie să fie o excepție și este obligată să-și orienteze politicile sale economice și sociale în suportul asigurării accesului egal la studii. În așa fel, cetățenii ar beneficia de oportunități și posibilități reale pentru obținerea unei diplome de studii superioare sau profesionale, indiferent de statutul social și nivelul de viață.

În Europa cheltuielile pentru educația unui student constituie aproximativ 10-15 mii USD. De exemplu la unele universități cum este cea din Harvard cheltuielile ating 28-30 mii USD. Republica Moldova nici nu se poate compara după nivelul de cheltuieli pentru învățământ superior.

În rapoartele organizațiilor internaționale, etapa actuala de dezvoltare a învăţământului apare ca o cerinţă a progresului de ansamblu a societăţii. Rapoartele arată că în perioada 1980-1997 cheltuielile legate de educaţie pe plan mondial au crescut de la 567,6 miliarde dolari SUA la 1386,8 miliarde USD, adică cu 144%. În anul  2011 cheltuielile pentru învățământ se apropiau de 2000,0 de miliarde. Media resurselor alocate pentru educație este de aproximativ  4,8% în raport cu PIB. Media în țările economic dezvoltate este între 4,9% şi 5,1%, iar cele în curs de dezvoltare între 3,8% şi 3,9%.

După formă și conținut, funcționarea mecanismelor actuale de finanțare a învățământului profesional, superior și de înaltă calificare din Moldova nu corespund standardelor moderne și nu influențează pozitiv dezvoltarea social-economică.

În scopul formării unui cadru legal, săptămâna trecută Parlamentul Moldovei a adoptat în prima lectură noul Cod al Educației și în lectură finală legea privind bursele private, care instituie burse private pentru studenţi.

–        Noul Cod al Educației prevede implementarea unei reforme majore în domeniul educaţiei. Principalele obiective au devenit accesibilitatea, relevanţa şi calitatea studiilor oferite de sistemul de învăţământ din Republica Moldova pe toate dimensiunile, în special studiile superioare și profesionale.

–        Legea privind bursele private vine în susținerea agenților economici să investească în studiile și instruirea viitorilor lor angajați. Astfel mediul de afaceri poate beneficia de oportunitatea de producere a unei  noi clase de cadre de înaltă calificare.

În conformitate cu noua lege, bursele private vor fi acordate absolvenților școlilor și liceelor, care își doresc să studieze în şcoli profesionale, colegii sau universităţi din ţară.

În așa fel, Republica Moldova își focalizează implementarea standardelor europene în educație, cea ce va echilibra într-un viitor apropiat diferența dintre cererea și oferta pieței de muncă.

În concluzie, putem afirma că adoptarea și implementarea noului Cod al Educației și a Legii privind bursele private vor avea impact foarte puternic în redistribuirea Venitului Național. Pe  de o parte societatea primește o alternativă de modernizare cu resurse ieftine, iar pe de alta  oferă mediului de afaceri o alternativă de majorare a productivității.

Deci, aceste două legi noi vor facilita integrarea tinerilor pe piața muncii după absolvire și vor diminua deficitul de cadre cu calificare ridicata.

Care sunt cele mai simple căi de finanțare a educației?

Este cunoscut că pe termen lung, educația influențează pozitiv dezvoltarea economică a unei ţări, stimulează progresul şi ridică standardul de viaţă al populaţiei. Există însă și unele condiţii prin care învăţământul trebuie structural dimensionat, organizat și administrat raţional și, nu în ultimul rând să fie elastic față de nevoile prezente şi viitoare ale societăţii.

Pentru implementarea unor reforme eficiente și îmbunătățirea sistemului de finanțare a educației superioare și profesionale din Moldova, recomandăm unele practici, implementarea cărora, vor avea impact foarte puternic asupra stării de echilibru dintre mediul de afacere, piața muncii și creșterea economică. În acest sens este necesar de a examina posibilitățile de diversificare a surselor de finanțare a învățământului superior și profesional.

Practici și metode de diversificare a finanțării educației superioare și profesionale:

1. Formarea unui fond privat de susținere a educației profesionale și superioare. Sursele financiare de formare a acestui fond pot proveni de la populație, agenți economici, etc. În Moldova, însă, nu putem vorbi despre o participare activă a populaţiei în această direcţie.

  • Una din cauze este reprezentată în mod special de mentalitatea națiunii. Evoluția ultimilor 20 de ani a demonstrat că societatea din Moldova încă nu s-a învățat să conceapă importanţa studiilor superioare în dezvoltarea unor abilităţi, deprinderi, limbaj elevat, care indubitabil conduc la profesionalism, la formarea unei culturi generale vaste şi, mai ales, în specializarea capitalului uman în ramura aleasă. Moda de a obține, pur și simplu, diplomă de studii superioare este înrădăcinată puternic.
  • O altă cauză este nivelul scăzut de trai al moldovenilor, care nu permite continuarea studiilor într-o unitate de învăţământ superior. Unii tineri, chiar dacă au abilități și își doresc din tot sufletul o diplomă de studii superioare, nu-și pot realiza visul din cauza inechității sociale.

2  Participarea întreprinderilor la efectuarea finanțării cheltuielilor pentru învăţământ superior și profesional, a cheltuielilor legate de organizarea cursurilor de pregătire profesională, de calificare a actualilor salariaţi sau a viitorilor angajaţi, acordarea de burse private unor elevi/studenţi în schimbul viitoarei colaborări.

În Moldova legea cu privire șa bursele private, adoptată de Parlament, va da posibilitatea studenţilor şi celor care urmează cursuri postuniversitare, la instituţii de învăţământ acreditate de stat, să primească burse private de la agenţi economici.

Pe baza contractului încheiat între firme şi studenţi, bursa privată poate fi acordată pe întreaga durată a studiilor sau pe o perioadă mai scurtă de timp.

Cea mai importantă prevedere a acestei legi o reprezintă faptul că firmele sunt încurajate să acorde larg burse tinerilor, prin faptul că aceste burse private sunt deductibile fiscal. Aceasta înseamnă că agenţii economici vor putea scădea din impozitul pe profit datorat sumele aferente acordate pentru burse dacă nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit.

Legea interzice acordarea burselor pentru elevii sau studenţii cu un grad de rudenie mai mic de nivelul IV între ei și agentul economic.

3.  Implementarea sistemului de vouchere, care este unul din instrumentele de finanţare a învăţământului superior în Europa şi SUA. Este cunoscut că cheltuielile bugetare pentru învăţământ au ca sursă principală impozitele plătite de contribuabili. În acest sens, voucherele sunt nişte cupoane cu acoperire în bani, echivalente unui procent din impozitele plătite de un anumit contribuabil.

Sistemul de vouchere oferă contribuabililor posibilitatea de a plasa suma de bani, reprezentată de procentul din impozit, care revine învățământului unei anumite instituții de învăţământ aleasă spre a fi urmată de copilul său. Instituția  de învăţământ prezintă aceste cupoane reprezentanţilor autorităţilor guvernamentale pentru ca cheltuielile respectivei instituţii să fie acoperite pe baza lor. Cu cât sunt atrase mai multe cupoane, cu atât instituţia poate asigura un nivel mai ridicat al procesului de învăţământ.

În SUA voucherele sunt date persoanelor cu un venit scăzut, care nu pot plăti taxele pentru asigurarea unui nivel de pregătire ridicat.

4.  Sursele externe de finanțare a învăţământului, care se întâlnesc în special în ţările în curs de dezvoltare. Acestea reprezintă aproximativ 10% din volumul total al cheltuielilor pentru învăţământ. Sursele externe pot fi sub forma subvenţiilor directe, a împrumuturilor, a finanţărilor sau se pot referi la dotarea instituţiei cu aparatură şi cadre didactice specializate.

Câteva referințe la neajunsurile din legea privind bursele private țin de mărimea bursei acordată și condițiile în care se interzice acordarea bursei, rudelor sau afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv.

Aceste condiții ar trebui revizuite, deoarece limitează disponibilitatea de participare a agenților economici la acordarea burselor.

 

 

0

Leave a Reply